Dar mai mult nu înseamnă întotdeuna mai bine. De fapt, e chiar invers. Adesea suntem mai fericiți cu mai puțin.
Citate din cartea: Arta subtilă a nepăsării
[categorii_personalizate]
Pentru a aprecia cu adevărat ceva, trebuie să te limitez la acel ceva.
Majoritatea dintre noi, confruntați cu o formă de durere, furie, tristețe, renunțăm la tot și încercăm să ignorăm ce simțim.
Durerea ne face adesea mai puternici, mai rezistenți, mai realiști.
La un moment dat, cei mai mulți dintre noi ajungem să ne temem de eșec, că-l evităm instinctiv și să nu mai vedem decât ce e în fața noastră sau ce știm deja să facem bine.
Greșind, ne oferim șansa de a ne schimba. A greși înseamnă să ne creăm ocazia de a evolua ca oameni.
Siguranța este dușmanul evoluției personale.
Nesiguranța stă la baza progresului și a evoluției noastre ca oameni. Cum spune vorba aia veche, omul care crede că le știe pe toate nu învață nimic.
Mulți oameni sunt atăt de obsedați de a trăi „corect” că nici nu mai ajung vreodată să trăiască cu adevărat.
Suntem responsabili pentru întâmplări ce nu se produc întotdeauna din vina noastră. Așa e viața.
Mulți oameni ezită să-și asume responsabilitatea pentru problemele lor deoarece au impresia că a fi responsabil pentru roblemele tale înseamnă a fi vinovat pentru ele.
Acceptarea responsabilitații pentru problemele noastre reprezintă așadar primul pas către rezolvarea lor.
Noi nu putem controla întotdeauna ce se întâmplă în viața noastră. Dar putem controla întotdeauna modul în care interpretăm ce ni se întâmplă și modul în care alegem să reacționăm la ceea ce ni se întâmplă.
Există un lucru simplu din care izvorăște toată dezvoltarea noastră personală. Conștientizarea faptului că fiecare dintre noi este responsabil pentru tot ce se întâmplă în viața lui, indiferent care sunt circumstanșele exterioare.
Cum a spus Freud cândva: „Într-o zi, vei privi în urmă și anii de luptă ți se vor părea cei mai frumoși”.
Emoțiile negative sunt o componentă necesară a sănătății emoțioale.
Negarea emoțiilor negative duce la experimentarea unor emoții negative mai profunde și de mai lungă durată, precum și la disfuncție emoțională.
Plăcerea este cea mai superficială formă de satisfacție existențială, fiind așadar cel mai ușor de obținut și de pierdut.
Cercetările arată că oamenii care își concentrează energia pe plăceri superficiale ajung mai anxioși, mai instabili din punct d evedere emoțional și mai deprimați.
Plăcerea e minunată, dar transformată în valoare după care îți ghidezi viața.
Valorile noastre determină standardele după care ne măsurăm pe noi și pe ceilalți.
Cultura contemporană ne-a indus credința că suntem cu toții meniți să facem ceva cu aevărat extraordinar.
Succesul nostru este determinat de cât suntem dispuși să luptăm pentru el.
Ca să câștigi trebuie să joci.
Fericirea presupune luptă. Fericirea se dezvoltă din probleme.
Orice implică un sacrificiu – orice ne face să ne simțim bine ne va face, inevitabil, să ne simțim rău.
Fericirea vine din rezolvarea problemelor.
Problemele sunt o constantă a vieții.
Durerea, în toate formele ei, este cea mai eficientă metodă prin care corpul nostru îndeamnă la acțiune.
Suferim din simplul motiv că suferința este utilă din punct de vedere biologic. E metoda preferată a naturii prin care aceasta provoacă schimbare.
Omul ajunge la maturitate în momentul în care învață să se îngrijoreze doar pentru lucrurile care merită.
Sunt admirabili oamenii cărora nu le pasă de obstacole, de eșec, de riscul de-a se face de râs sau de-a face pe ei de frică.
Majoritatea dintre noi ne chinuim toată viața pentru că ne pasă prea mult în multe situații în care n-ar trebui să ne pese.
Să nu-ți pese înseamnă să privești în față cele mai terifiante și mai dificile provocări ale vieții și totuși să treci la acțiune.
Iar dacă visezi mereu la ceva, atunci nu faci decît să alimentezi la nesfârșit aceeași realitate subconștientă: cum că nu ești ceea ce vrei tu să fii.
Dezvoltarea personală și succesul survin adesea simultan. Dar asta nu înseamnă că sunt una și aceeași.